Descrierea situatiei de referinta

Un element important in modificarile climatice la nivel global il reprezinta modul de utilizare a terenurilor si managementul padurilor. Conform raportului IPCC (Intergovermental Panel on Climate Change 2007), defrisarea padurilor in diverse zone pe glob produce 20% din emisiile de gaze cu efect de sera. Unul din principalele obiective propuse de Uniunea Europeana il reprezinta stoparea despaduririlor la nivel modial pana in anul 2030. Schimbarile climatice aparute datorita incalzirii climei nu au manifestari uniforme la nivel regional, adesea ele manifestandu-se prin intensificarea fenomenelor meteorologice violente (furtuni, ploi torentiale, vanturi puternice, zapezi abundente secete prelungite, etc.). Pentru a lupta impotriva acestor fenomene localizate, o solutie o reprezinta pastrarea vegetatiei forestiere si crearea de noi paduri ce vor reduce in timp efectul schimbarilor climatice la nivel regional si local.

Rolul padurii in sechestrarea CO2 prin procesul de fotosinteza este una din putinele modalitati demonstrate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, conform art. 3.3 si 3.4 din Protocolul de la Kyoto. In principiu, ecosistemele forestiere stocheaza permanent, prin procesul de fotosinteza, in jur de 74 % din cantitatea stocata de CO2 in lemn sau biomasa (trunchi, crengi) si respectiv 24% in radacini si sol. In cazul despaduririi bruşte a unei suprafete, prin taiere rasa, aproximativ 38% din CO2 sechestrat se elibereaza imediat, iar restul treptat, intr-o perioada scurta de timp.

Padurea are de asemenea un rol deosebit de important in stabilizarea unor fenomene adiacente schimbarilor climatice, cum ar fi eroziunea solului, reducerea efectelor precipitatiilor abundente si ale secetei.

• 1. Pădurile au o capacitate de reţinere şi înmagazinare în sol de cca 10 mii mc apă pe an şi hectar. Astfel, pădurile sunt un imens rezervor natural de apă.
• 2. Pentru a produce lemn, pădurile consumă 3-4 mii mc apă pe an şi hectar. Restul de 6-7 mii mc se stochează în sol, ca o rezervă, care, prin stratul freatic, alimentează debitul izvoarelor, menţinând prin aceasta un regim echilibrat şi permanent al cursurilor de apă.
• 3. Apa acumulata in frunze, trunchi si radacini este eliberata succesiv, asigurand astfel functia de antiaridizant. Reţeaua rădăcinilor unui singur molid de 80 de ani are o lungime de 4 km, iar a unui fag de aceeaşi vârstă de 20 km.
• 4. Padurile asigura protecţia solului, în special pe relieful în pantă şi pe terenurile nisipoase.
• 5. Arborii din pădure reţin circa 40-50% din cantitatea de precipitaţii căzute, fapt ce reduce mult puterea precipitaţiilor de eroziune directă si ne demonstreaza cauza efectelor catastrofale din ultimii ani din bazinele hidrografice ale raurilor unde au avut loc defrisari masive.
• 6. Zavoaiele (padurile din luncile raurilor) sau padurile ripariene aflate de-a lungul cursurilor de apa asigura protectia eficienta a malurilor.

Impadurirea de suprafete de teren neutilizat si care nu adaposteste valori de biodiversitate reprezinta o masura importanta la nivel local pentru reducerea taierilor in paduri naturale si utilizarea de lemn din plantatii sau, ca in cazul de fata, utilizarea de pomi de craciun din specia Brad din culturi intensive si salvarea celor crescuti in regenerari naturale in padure.

Proiectul va contribui la imbunatatirea conditiilor de mediu prin:

• 1. sechestrarea unei cantitati de CO2 importanta (aproximativ 5801,5 tone pe an de CO2 ), atat in urma plantarii celor 2,47 ha, cat si prin pastrarea padurilor cu valoare ridicata de conservare pe toata suprafata Ocolului Silvic Privat Baraolt ca urmare a activitatilor de dezvoltare a unei zone forestiere demonstrative privind managementul forestier responsabil in cadrul proiectului WWF/IKEA " Management Forestier Responsabil pentru Dezvoltare Durabila in cadrul Ecoregiunii Dunare Carpati" - in Romania, Bulgaria si Ucraina. Suprafata totala a padurilor cu valoare ridicata de conservare identificate pe suprafata administrata de OS Privat Baraolt (14.400 ha) este de aproximativ 904 ha - in majoritatea lor categoria VRC 3 (conform clasificarii FSC) - ecosisteme forestiere amenintate, rare si periclitate.
• 2. Cresterea suprafetei impadurite
• 3. Mentinerea complexitatii valorii ecosistemelor forestiere din zona prin pastrarea in arboret a puietilor de brad (Abies Alba) ce vor fi recoltati din pepinierele create.