Justificarea proiectului

Anual în întrega tară se recoltează din păduri (in mod oficial) între 150.000-220.000 puieti din specia Brad (Abies alba) ce sunt folositi ca şi pomi de Crăciun la sfîrşitul fiecărui an . Puieţii sunt recoltaţi în marea majoritate (peste 70%), conform datelor Ministerului Agriculturii şi Pădurilor, din păduri naturale, din regenerări de brad din arborete naturale, amestecuri de fag şi brad sau fageto-molideto-bradete, multe dintre ele constituind ecosisteme forestiere rare, ameninţate sau periclitate conform Ghidului de Identificare a Pădurilor cu Valoare Ridicată de Conservare elaborat de WWF în 2005.

Bradul(Abies Alba) a devenit în ultimii 20 de ani o specie din ce în ce mai rară în pădurile din Carpaţi din cauza a două aspecte pur economice:

• 1. valorificarea lor ca pomi de Crăciun (preferat în detrimentul molidului )
• 2. valoarea lemnului mult superioară celui de Molid (Picea Abies) în industria de constructii si a lemnului.

Bradul, prin particularitatile morfo-fiziologice (sistemul de inradacinare pivotant; trunchi viguros, rezistent la rupturi, doboraturi de vant si zapada), confera ecosistemelor forestiere un plus de stabilitate in fata factorilor meteorologici destabilizatori. De asemenea, bradul este o specie suport pentru o biodiversitate complexa si nu prezinta pericole semnificative in fata atacurilor biotice daunatoare (gradatii / invazii de insecte tot mai frecvente in alte arborete de rasinoase pe fondul debilitarii fiziologice provocate si modificarile stationale). Astfel, in padurile naturale de amestec, prezenta bradului in compozitie este obligatorie pentru pastrarea echilibrului ecosistemelor forestiere. Numai o diversitate compozitionala complexa poate raspunde provocarilor de altfel imprevizibile ale schimbarilor climatice.

Extragerea preferentiala şi utilizarea iraţională a arborilor din specia Brad generează mai multe probleme cum ar fi:

• 1. reducerea diversitatii compozitionale a padurilor naturale avand ca efect cresterea vulnerabilitatii in fata presiunii factorilor externi (doboraturi de vant, rupturi de zapada, invazii de insecte etc.);
• 2. modificarea structurii ecosistemelor forestiere cu implicatii asupra reducerii biodiversitatii ;
• 3. reducerea cantităţii de CO2 sechestrat în pădurile de amestec din Carpaţi, intrucat dimensiunile atinse, respectiv producţia de biomasă in cazul Bradului (in aceleasi
• 4. Scaderea valorii peisagistice / recreative a padurilor;